articles
show
6
ro
Cursuri si teste online de matematica si fizica
esti deja inscris? conecteaza-te

Inapoi la articole...

Cum sunt alese subiectele pentru examene?

Alegerea subiectelor este o problemă care trebuie abordată cu maximum de atenţie, pentru că are implicaţii deosebite. În primul rând, specificul examenului influenţeaza conceperea subiectelor. Mai exact, este vorba de un examen concurs sau un examen de promovare - de absolvire?

Trei sunt examenele care stresează elevii:

- Evaluarea natională de la final de clasa VIII-a (este un examen concurs, pentru că nota obţinută va cântării greu la obţinerea mediei generale, in funcţie de care se face repartiţia computerizată la licee)

- Examenul de bacalaureat - final de clasa XII-a (este un examen de promovare, iar nota obţinută contează doar pentru unele facultăţi, cu o pondere destul de mica în media de admitele la facultate)

- Examenul de admitere la facultate - la acele facultaţi foarte căutate la care concurenţa obligă la selecţie (este un examen concurs, la care contează doar poziţia obţinută în ordonarea finală a candidaţilor şi nu nota propriuzisă).

 

Este utilă cunoaşterea filozofiei de gândire a subiectelor, pentru că în funcţie de aceasta, se poate stabili un anume mod de abordare a examenului.

La un examen concurs, subiecte foarte uşoare fac ca media generală să crească mult, fară să reusască să facă o ierarhizare a elevilor, ceea ce este foarte grav.

Daca ne referim la Evaluarea nationala din clasa VIII-a, putem să imaginăm un examen în care aproape toţi elevii obţin note peste 9.00! Cum să departajezi lucrarile? După cine scrie mai frumos? Practic este un examen inutil. Face ca media finală să depindă doar de notele din gimnaziu, note care sunt evident dependente de politica fiecărei şcoli.

Există şcoli in care ştacheta exigenţei este foarte coborată, unde prin note mari dascălii încercă să “ajute” elevii să ajungă la licee de prestigiu (unde la sfârşitul clasei a IX-a, mulţi dintre cei “ajutaţi” sunt corigenţi la câteva materii). De câte ori am auzit: “Fata mea avea numai note de 10 la şcoală, iar acum la liceu este persecutată şi uite ca au lăsat-o corigentă la ….”. Este valabil şi pentru baieţi!

Un examen de anvergura organizatorică a celui de final de clasă a VIII-a trebuie să aibă ca obiectiv ierarhizarea elevilor. Mai exact, să se gândească subiecte la care cel mult 50% dintre elevi să obtină note peste 7.00, iar dintre aceştia doar 10% să aibă note peste 9.00. Acesta presupune existenta unor subiecte de dificultate medie şi grea care să facă departajarea elevilor în zona celor bine pregătiţi.

 

Examenul de bacalaureat este total diferit, pentru că acest examen trebuie în primul rand luat. Trebuie să se obtină media generală 6.00 şi minim 5.00 la fiecare materie. Influenţa notei la examenul de admitere la facultate (acolo unde intră in calculul notei de concurs) este relativ mică.

Pe de altă parte, datorită efortului national de organizare a bacalaureatului, acesta ar merita să aibă o pondere mai mare în evoluţia ulterioară a tânărului. Dar, din păcate, în fiecare an apar situaţii de fraudă, fie prin utilizarea de dispozitive electronice din ce în ce mai sofisticate, fie cu complicitatea cadrelor didactice.

Din aceste motive, încrederea în nota obtinută la bacalaureat este încă mică, deşi s-au făcut eforturi de asigurare a corectitudinii acestuia prin inregistrarea video și audio a examenului. Facultăţi ca cele de Medicină preferă să facă o ierarhizare a candidaţilor exclusiv pe baza examenului de admitere, fără să ţină cont de nota de la examenul de bacalaureat, iar tot mai multe facultăţi din Politehnică dau examen de admitere, examen în care nota de la bacalaureat intră cu o pondere mică.

 

Examenul de admitere în facultate este un examen concurs, organizat acolo unde există concurenţă (evident datorită atractivităţii meseriei respective). Elevii trebuie să se gândească bine dacă aleg să facă o facultate unde se intră doar cu “dosar”, căci riscă să treacă printr-o facultate care la final să nu îi ofere nimic. Vezi puzderia de absolvenţi de Drept şi Studii economice. Sunt 4 sau 5 ani, dintre cei mai fertili în formarea tânarului, pierduţi. Și mult mai grav este ca acești ani nu mai pot fi recuperați! .... În final se obtine o hârtie care nu valorează nimic. Peste tot tinerii absolvenţii sunt întrebaţi / testaţi de ceea ce stiu, caci nu mai este suficientă o diploma. Poate, doar pentru angajarea la stat!

 

Tot ce se obtine prea uşor, este în final cu foarte puţine satisfacţii.

Probele de admitere sunt de regulă tip “grilă” şi anume, cer candidatului să aleagă dintre mai multe obţiuni pe cea corectă. Aceasta duce la eliminarea totală a fraudelor. Nota cadidatului se obţine pe loc, la ieşirea de la examen, prin verificarea cu grila de referinţă.

Acest gen de examen cere o pregatire aparte, fiind mult diferită de examenele la care se cer rezolvări complete, cu toate argumentările necesare afirmării unei soluţii finale aşa cum sunt subiectele 2 si 3 de la Evaluarea naţională de la clasa a VIII-a şi în întregime subiectele de la examenul de matematică de la Bacalaureat.

 

De reţinut că examenele sunt diferite între ele şi că pentru fiecare examen trebuie o pregatire specifică. Şi aceasta pentru ca elevii să nu fie surprinşi de modalitatea de examinare.

 

Aveţi graijă ce vă doriţi! .... Nu totdeauna subiectele uşoare vă sunt favorabile!

Doar o bună pregatire vă scapă de stresul examenelor şi vă ajtă să vă înpliniţi visurile!

publicat pe 15/07/2013 15:59:41

Inapoi la articole...